Bărbatul care nu îndrăznește e ca un copil care i-ar scrie lui Moș Crăciun să-i aducă o femeie sau așteaptă să mă invite altcineva la o cafea și să-mi spună despre el, că e băiat bun, că mă iubește și așa mai departe.
Nu ar fi normal ca orice femeie să-l aprecieze pe cel care-i spune și să se culce cu pețitorul? Că deja a văzut că e băiat bun! Doar a făcut ceva frumos și riscant pentru un prieten și e clar că știe să se descurce. Ceea ce va fi foarte util mai tarziu. Spre deosebire de Mutulică. Care e puțin probabil să aibă vreodata un… “cuvânt de spus” :)
Bărbatul care are deja femeia, dar nu-i mai face niciun compliment, că asta a fost la început, mi se pare că n-are o problemă că nu înțelege femeile, el nu înțelege bărbații!
El chiar nu știe că datoria bărbatului e să încerce? Și asta e una dintre puținele datorii de care absolut toți bărbații se achită exemplar.
El chiar nu știe că nu e singurul de pe pământ și că tot ce nu mai folosește s-ar putea să aibă undeva cumpărător?
Femeia nu se pune pe okazii, dar are destule.
Îi mai trebuie doar un motiv.
În plus, femeia știe că mulți din neatenții și dezinteresații acasă sunt foarte atenți și interesați în altă parte. Au grijă să-i bage asta în cap toți colegii cu verighetă, bărbații de pe stradă care întorc după ea capul deși sunt la brațul alteia și așa mai departe. Nu va dura mult până să creadă că atenția pe care nu i-o mai dai ei, o dai alteia. Și va face la fel.
Femeia se hrănește cu complimente. Nu o lăsa să flămânzească. Se va găsi cineva să-i aducă unele proaspete cum aveai și tu cândva, când știai cât valorează și erai gata să zici că te duci pentru ea până pe Lună.
Stai liniștit că o să știi din nou cât valorează după ce pleacă. Singura problemă pe care o văd e cu toate cuvintele frumoase pe care o să simți nevoia să le zici. Și n-o să mai ai cui.
Foto: Adi Stoicoviciu pentru YOKKO.