Faceți căutări pe acest blog cu diacritice

Nu renunț la fericire!


Dedic acest articol tuturor femeilor care au fost condamnate de gura lumii pentru vina de a mai încerca o dată. 
...

Chiar în această noapte mai multe mii de femei nu vor dormi deloc. O ceartă în toată regula va avea loc între ce cred că e bine și ce știu că își doresc, dar nimeni nu va auzi un cuvânt pentru că scandalul se va auzi doar în mintea lor.  
Unele nu vor putea să închidă un ochi lângă propriul soț gândindu-se la al alteia. În aplauzele inimii. Sau în dezaprobarea lichidă a ochilor. 
Lui Radu îi place să știe “cine-a iubit frumos, cine-a greșit” ca într-un cântec de pe vremea lui, dar până și el e de acord că NU ARE NICIO IMPORTANȚĂ LA SFÂRȘIT. 
Nu primești bon la final. 
Nu treci pe la casă. Când pleci de acasă. 
Nu speri într-o recomandare care să te ajute la angajare. 

Am glumit într-un răspuns la un comentariu că noi am avea “experiență de lucru”, Radu fiind la a treia căsătorie și eu la a doua. Amândoi la ultima. Așa ne place să credem. Știți că în mai puțin de 5 secunde cineva mi-a scris: Și de ce te mai căsătorești?
(eram chiar cu două zile înainte de nunta de la mare!!)

De ce m-am mai căsătorit? 
Pentru că nu renunț la fericire. 

Oamenii care vor să-ți strice bucuriile o fac pentru că n-au bucuriile lor. 
De ce te mai căsătorești? De ce te mai îndrăgostești? De ce mai speri? De ce mai lupți? De ce nu stai într-un colț să te uiți la seriale?

Pentru că și în serialele alea omenii se îndrăgostesc, luptă, speră. 
Ai văzut un sezon întreg în două nopți și tot n-ai înțeles?
Ce are ea și nu ai tu? 
Noroc sau încăpățânare? 

De ce m-am mai căsătorit? De ce m-am mai îndrăgostit? De ce scriu? 
Pentru că vreau ca nici tu să nu renunți la fericire.